Cel mai mare producator si distribuitor audio-video din oltenia! Muzica ta e la noi!Viziteaza-ne acum! Comenzile dumneavostra se trimit la adresa de email gsmusic.gsmp@gmail.com sau gsmusicproduction@gmail.com.
De curând, a implinit 27 de ani de cariera dedicata cântecului popular. Prima data a urcat pe scena la numai 12 ani, iar, mai târziu, a fost invitata la prima editie a emisiunii „Tezaur folcloric” a Marioarei Murarescu. A câstigat Trofeul «Floarea din gradina». Mariana Anghel s-a nascut si a copilarit la tara, in Tara Hategului, perioada de care povesteste cu drag si o oarecare nostalgie. Pe parcursul celor 25 de ani ai carierei sale a reusit sa cuprinda aproape toate stilurile muzicii populare.
Nascuta pe Valea Streiului, absolventa a Sectiei de etnomuzicologie a Facultatii de Arte din cadrul Universitatii „Hyperion” Bucuresti, Mariana Anghel este „o fata din Calanul Mic, care a invatat sa pretuiasca doar cântecul adevarat, simplitatea si frumusetea costumelor vechi, unele uitate de mult in lazile de zestre”.
Prima sa aparitie pe o scena a fost la vârsta de 12 ani, când fratele sau, Marcel, i-a facut cadou de ziua ei inscrierea la un concurs organizat de Casa de Cultura din Calan. A luat si concursul, si a devenit solista, mezina si „mascota” ansamblului folcloric din zona. „De la batrânii satului, am inceput sa fac primele culegeri de folclor. Am gasit cântece doinite, line, asa cum sunt in zona Transilvaniei, care se joaca precum un dans boieresc, elegant, de curte”, marturiseste Mariana....
Mai apoi, la 16 ani, a participat la un festival folcloric in Mehedinti, la care s-au inscris 108 concurenti. Mariana Anghel a obtinut Marele Premiu. „Am cântat un colind si un cântec de joc din Hunedoara. Nici nu indrazneam sa visez la asa ceva, nu aveam termeni de comparatie si nu-mi stiam valoarea. M-am dus cu sufletul, am cântat cu un clopotel si cu o toba in mâini si am cucerit premiul cel mare. Tata asculta spectacolul la Radio Craiova, iar mama era in sala”, povesteste artista.
Un alt moment emotionant din viata sa a fost in timpul filmarilor de la TVR pentru Revelionul 1982-1983, intrucât totul se desfasura alaturi de mari nume ale folclorului românesc, dintre care amintim Mariana Draghicescu, Sofia Vicoveanca, Elena Roizen sau Angela Buciu. „Nici nu stiu daca am putut sa respir mai mult de trei ori. Artistii mari erau pentru mine pe un piedestal de neatins, iar acum cântam impreuna! Nu ma puteam trezi din acest vis!”, povesteste Mariana.
A debutat la prima editie a emisiunii „Tezaur folcloric” a Marioarei Murarescu, a triumfat la multe concursuri, a cucerit Trofeul „Floarea din Gradina” si premiul Fundatiei ETHNOS (1997) pentru realizarile in domeniul culegerii si promovarii folclorului autentic. In toamna lui 2007, Mariana Anghel a implinit 25 de ani de cariera dedicata cântecului popular, culturii si traditiilor autentice de pe meleagurile hunedorene. La sediul Organizatiei Internationale de Folclor de la Modling (Austria) fotografia sa se afla la loc de cinste, ca singura reprezentanta a folclorului românesc.
Mariana Anghel considera ca plaiurile, zona si mediul in care se formeaza un om sunt esentiale pentru viata sa de mai târziu. „M-am nascut in judetul Hunedoara, pe malul Streiului, la confluenta lui cu Muresul, in zona Calan, Tara Hategului si Retezat. Am avut norocul ca, in satul meu natal, Calanul Mic, sa descopar o bogatie folclorica ce mi-a stârnit pasiunea pentru culegerea si promovarea acesteia. A fost la inceput ca o joaca. Fratele meu cânta deja, iar acasa, duminica dupa-amiaza, dadeam spectacole si faceam concursuri in familie.
Parintii erau in juriu, iar noi, concurenti. Parintii mei sunt oameni simpli, dar intelepti, autodidacti, si au dezvoltat in noi atât latura artistica, cât si cunostintele de cultura generala. Sunt o norocoasa, caci am avut o copilarie frumoasa, curata, fara certuri, ca o lume de poveste. Intrând in viata, am vazut ca lumea e cu totul alta si chiar si acum cred ca nu sunt suficient pregatita s-o infrunt”, marturiseste Mariana. sursa. Etno TV.Adelina Dobrin.
Unde vor cânta și vă vor încânta cu muzică lor: Ion Drăgan, Liliana Buncianu, Alina Darap, Oana Pîrvan, Diana Mirea și Nina Predescu.
Vinerea Ciumii este nedeia satului Obîrşia Cloşani, aceasta fiind sărbătorită în fiecare an în prima vinere de după Sfântu Ilie. Aşadar, în acest an Sf. Ilie este sâmbăta (20 iulie), iar Vinerea Ciumii va fi sărbătorită pe 26 iulie şi va ţine trei zile, până duminică seara , aşa cum este obiceiul.
Cu acest prilej, în sat se reîntorc toti cei plecati la muncă la oraşe, timp de trei zile satul capătă o altă înfăţişare, pe la fiecare casă cântă muzică, uliţele răsună de veselie, cunoscuţii merg unii pe la alţii, iar seara se întâlnesc în centrul satului la horă.
Primăria va organiza ca în fiecare an hora pe platoul din faţa primăriei sau în căminul cultural dacă vremea nu va fi favorabilă desfăşurării evenimentelor în aer liber.
Localnicii au luat praznic în această zi , deoarece în satele de munte bântuia o boală aprigă de care au murit foarte mulți oameni.
Bătrânii satului povestesc că ciumele erau niște femei care trăiau în stare de sălbăticie, care nu-și arătau niciodată fața . În cazul în care erau umilite, oamenii erau pociți , adică le pleca sângele pe nas și pe gură apoi mureau în chinuri groaznice.
Pentru ca să le îmbunească femeile din sat cu același nume Maria, Elena, Ioana în număr de 3, 6 sau 9 confecționau o cămașă de ciumă pe care un flăcău curajos o ducea la hotarul comunei. Ca dovadă a ducerii cămășilor de ciumă, este locul numit Vârful Cămășii din apropierea satului Godeanu.
O altă dovadă a existenței ciumelor este Poiana Ciumei un loc unde a fost găsită o ciumă moartă ca urmare a faptului că ele nu suportau mirosul unei plante care creștea în poiana respectivă și anume priboiul.
Sărbătoarea Vinerea Ciumii pornește din satul nostru Obîrșia Cloșani, fiind prăznuită de toate satele din împrejurimi, şi se încheie iarna în satul Godeanu , sat aparținător comunei Obîrşia Cloşani.
