Neta Soare… un nume iubit şi recunoscut de oamenii “avizi” de frumos şi de
experţii în folclor din toate colţurile ţării, un nume care îţi “încălzeşte”
inima exact atunci când ai nevoie, un OM cu talent şi cu har divin.
O iubim cu toţii, îi iubim cântecul trecut prin filtrul spiritului său,
îi iubim vorbele şi stilul personal şi chiar dacă am văzut-o doar pe scenele sălilor de spectacol, la o nuntă, la un botez sau la televizor,
noi toţi ne gândim cu drag şi cu mare admiraţie la Neta Soare.
S-a născut în Giuvăreşti-Olt, pe ritmuri populare. Oamenii locului iubeau nespus acest gen de muzică,
aşa că nu a trecut mult până când a început să-şi manifeste şi ea dragostea
pentru arta populară.
Învăţa foarte repede versurile melodiilor pe care le asculta şi apoi le
dădea o nouă conotaţie. În scurtă vreme, toată lumea avea să sesizeze talentul micuţei. Toţi vroiau s-o asculte pe fetiţa aceea ce purta cu mândrie
costumul popular moştenit de la bunica sa. La vârsta adolescenţei,
Neta Soare a început cursurile Şcolii Populare de Artă din Craiova.
Paşii i-au fost îndrumaţi de profesorii Paula Dogăroiu, Lucian Iordăchescu.
Au urmat apoi primele apariţii pe o scenă adevărată. De aici nu a mai fost decât un pas până la recunoaşterea muncii sale, cea dintâi distincţie, trofeul festivalului de muzică populară „Corabia de aur“.
„Au fost multe premii, numeroase menţiuni, toate importante
pentru artista de ieri şi de astăzi, dar cel mai important premiu
pentru mine este cel din partea publicului, care îmi iubeşte cântecul.
Aplauzele lui fac mai mult decât toate trofeele la un loc“, ne-a declarat artista care acum colaborează din nou cu Ansamblul Profesionist
„Doina Oltului”.
Debutul radiofonic al Netei Soare a avut loc în 1982, iar cel discografic, în 1991. Din CV-ul cântăreţei nu puteau lipsi numeroase premii primite la diferite concursuri: Premiul I la Festivalul „Corabia de Aur“; Premiul I în 1986, la Festivalul
„Porţile de Fier“ (Orşova); Premiul II în 1987, la Festivalul
„Floare de pe Bărăgan“ (Slobozia); Premiul II în 1987, la Festivalul
„Argeşule, plai de dor“ (Piteşti), dar şi albume încununate de succes, printre care „Petrecere la români“ (1997), „Hai cu noi să petreci iară“ (1999),
„Cântă, lăutare, cântă“ (2000), „Soarele de dimineaţă“ (2002),
„De băiatul meu mi-e drag“ (2004), Viață lasă-mă așa ,
Am muncit un an intreg (2011)
„M-am născut într-o familie de oameni simpli dar muncitori,
unde eu şi fratele meu am fost crescuţi ca două flori şi educaţi frumos
spre bucuria sufletelor acestora.
Prima întâlnire cu scena am avut-o încă de când eram un copil,
elevă în clasele gimnaziale în comuna natală când, ca orice copil,
încercam să-mi descopăr talentele însă bunul
Dumnezeu m-a miluit cu frumuseţea cântecului popular.
În continuare am fost ajutată de doamna Florina Popescu
care alături de profesoara Maria Voinea, simţind că sunt
pasionată de cântecul popular şi că am şi glas, m-au impulsionat şi
astfel am ajuns să reprezint şcoala la diferite concursuri.
Acesta a fost practic momentul când m-am îndrăgostit de cântecul popular,
dragoste care există şi în prezent.
De fiecare dată îmi amintesc cu plăcere şi nostalgie de festivalurile
„Corabia de aur” şi „Argeşule, plai de dor”, unde am obţinut marile trofee
însă lista poate continua, dar nu aş dori ca cineva să creadă că mă laud cu
succesele mele. Trebuie să spun totuşi că publicul, fie el ascultător,
spectator sau telespectator, mi-a oferit două mari premii: iubire şi dragoste
pentru ce am realizat în cei 25 de ani de activitate, lucru care mă determină să mulţumesc încă odată”, spune Neta Soare.
Având un repertoriu format din cântecele culese din zona Romanaţiului,
dar şi din cele compuse de ea propriile trăiri sufleteşti.
„Melodiile culese trebuie să le treci prin suflet şi apoi să le cânţi pentru ceilalţi”, este de părere solista de muzică populară care a străbătut lumea întreagă i-a încântat pe toţi cu vocea ei. A avut turnee în Finlanda, Bulgaria, Iugoslavia,
Australia, Statele Unite ale Americii, ca să amintim doar câteva dintre ele şi,
deşi a primit nenumărate oferte de a rămâne pe acele meleaguri,
Neta Soare s-a întors de fiecare dată acasă, pentru aici se simte cel mai bine…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu